Globalizarea - mutatii si provocari, de Ioan Ica jr

Categorie: teologie

     In zorii celui de-al treilea mileniu crestin, civilizatia umana si crestinismul insusi se confrunta cu o provocare de proportii si fara precedent atat prin dimensiuni, cat si prin implicatii (departe inca de a se fi manifestat pe deplin): mondializarea sau, mai exact, globalizarea in curs de realizare a intregii existente. Fenomen social total, globalizarea nu are analogie cu nimic din trecut si reprezinta o realitate care sfideaza toate paradigmele sociale si mentale cunoscute pana acum, o gigantica mutatie civilizationala care traumatizeaza societatile si intimideaza inteligentele, manifestandu-se printr-o ruptura tot mai evidenta atat cu ierarhiile de valori ale culturilor traditionale, cat si cu valorile modernitatii occidentale clasice fata de care apare ca o nelinistitoare si inclasabila post-modernitate.

     Nesperata prabusire a comunismului in 1989 parea sa inaugureze o noua era de optimism si speranta unei noi ordini mondiale mai umane si mai drepte (V. Havel proclama o neasteptata reconciliere a moralei cu istoria). Aceasta imensa speranta avea sa fie rapid dezmintita inca in 1991 de razboiul din Golf si de sangerosul conflict iugoslav (140.000 de morti, 70.000 de mutilati, 3,5 trilioane de refugiati). Utopia “sfarsitului istoriei” prin epuizarea oricaror altor modele economice si politice cu exceptia economiei de piata si a democratiei liberale, conducand prin avansul tehnologic la crearea unei societati globale a prosperitatii economice (conform reciclarii lecturii date Fenomenologiei spiritului  a lui Hegel de Kojeve, 1947, de catre F. Fukuyama, 1989, 1992), a fost astfel contrazisa de recrudescenta conflictelor etnice si religioase culminand in spectaculoasele atentate teroriste asupra Statelor Unite ale Americii din septembrie 2001 (evolutii care par sa sustina mai degraba o fragmentare a lumii viitorului in cateva blocuri culturale aflate in conflict, conform modelului “ciocnirii civilizatiilor” preconizat de S. Huntington, 1993, 1997). Cert este ca actutalmente lumea intreaga este supusa concomitent presiunilor antagonice ale fuziunilor si uniunilor economice si politice intre statele apartinand acelorasi regim, ca si ale fisiunilor si dezmembrarilor unor state sau uniuni de state sub presiuni nationaliste sau separatiste. Europa insasi a parut un moment a evolua intre federalizare (Strasbourg) si barbarie (Sarajevo). Explozia demografica, mondializarea economiei, destructurarea politicii, fragmentarea culturilor, la care se adauga spectrele proliferarii terorismelor, mafiilor, drogurilor, maladiilor incurabile, suprapopularii si epuizarii resurselor planetei, amenintarile ecologice ale efectului de sera, desertificarii etc, insotite de cresterea scandaloasa a marginalizarilor si excluderilor, a inegalitatilor si discriminarilor economice si sociale intr-o lume fracturata, in care o cincime din umanitate detine 80 % din resursele planetei iar o alta cincime, cea mai saraca, doar 0,5 %, in care doar 500 de milioane de oameni traiesc confortabil, iar 4,5 miliarde de semeni se zbat in saracie si nevoi - toate aceste evolutii pline de incertitudini si angoase arata ca geopolitica secolului XXI va fi, cel putin provizoriu, o “geopolitica a haosului” (I. Ramonet, 1997). In locul mult trambitatei si asteptatei noi ordini mondiale a pacii si prosperitatii s-a instalat mai degraba o era a dezordinii mondiale; o lume in care totul se complica enorm si al carei model previzibil este cel al “arhipelagului”: in timp ce, in ciuda rezistentelor, miscarea de fuziune pare sa predomine, impusa fiind de imperativele globalizarii economice si tehnologice, apare un nou tip de “fisiune” sociala, care va face ca lumea viitorului apropiat, fracturata dramatic intre un “Nord” bogat si evoluat si un “Sud” tot mai sarac si subdezvoltat, sa arate ca un ocean de prosperitate cu tot mai numeroase si mai mari insule de saracie in “Nord” si un ocean de mizerie crunta cu insule de bogatie si prosperitate in “Sudul” suprapopulat.

pentru a citi mai departe apasati aici

 


Comments

Leave a Reply